Bullying la Questfield International College, părinți ignorați în mod repetat

În mediul educațional, fenomenul bullying necesită o reacție structurată și documentată din partea instituțiilor școlare, având în vedere impactul său profund asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor. Gestionarea corespunzătoare a acestor situații presupune implicarea activă a cadrelor didactice, a conducerii și a întregului cadru administrativ, prin măsuri clare, consemnate și monitorizate, menite să garanteze un climat sigur și incluziv pentru toți copiii.

Bullying la Questfield International College, părinți ignorați în mod repetat

O investigație realizată pe baza unor documente și declarații ale familiei unui elev relevă o situație de bullying sistematic petrecută pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările scrise repetate privind agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei nu au fost urmate de măsuri documentate oficial, iar o discuție cu fondatoarea instituției a inclus o afirmație percepută ca presiune pentru retragerea copilului, fără ca școala să răspundă formal solicitărilor primite.

Semnalarea și evoluția cazului de bullying

Conform corespondenței puse la dispoziția redacției și relatărilor familiei, elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive începând cu primele săptămâni ale incidentelor. Acestea au inclus jigniri, umiliri publice, excludere socială și stigmatizare medicală, manifestate atât în timpul orelor, cât și în pauze, în prezența cadrelor didactice. Cu toate că sesizările au fost adresate învățătoarei, conducerii școlii și fondatoarei, nu există documente care să ateste intervenții concrete sau măsuri scrise pentru stoparea fenomenului. Intervențiile instituției par să fi fost limitate la discuții verbale informale fără procese-verbale sau planuri de acțiune clar stabilite.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un element distinct și deosebit de grav în cazul semnalat este folosirea repetată a unei etichetări medicale cu scop discreditant în mediul școlar. Potrivit specialiștilor consultați, această practică depășește conflictele obișnuite între elevi și constituie o formă agravată de bullying, care afectează identitatea și integritatea copilului. Documentele arată că această stigmatizare nu a fost tratată ca o situație care necesită intervenții ferme, astfel că a continuat să producă efecte negative asupra elevului, inclusiv izolare socială și deteriorarea relației cu mediul educațional.

Gestionarea sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Familia a acționat în mod constant și documentat, trimițând emailuri detaliate către cadrele didactice și conducerea școlii, solicitând intervenții și clarificări scrise. Din analiza corespondenței, nu rezultă existența unor răspunsuri oficiale care să confirme declanșarea unor proceduri interne, sancțiuni sau consiliere psihopedagogică. Măsurile invocate au fost preponderent verbale și lipsite de urmărire formală, ceea ce a condus, potrivit familiei, la o delegare treptată a responsabilității către aceasta, cu prezentarea situației ca fiind un conflict minor sau o problemă de adaptare.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea fenomenului

În cadrul Questfield Pipera, conform documentelor și declarațiilor familiei, cadrele didactice au fost martore la incidentele agresive, însă intervențiile lor nu au produs efecte stabile. Lipsa unei reacții ferme și documentate riscă să transmită un mesaj de toleranță față de astfel de comportamente. În același timp, managementul educațional nu a prezentat decizii scrise, rapoarte sau planuri de intervenție, ceea ce reduce posibilitatea evaluării obiective a măsurilor luate. Sesizările au fost uneori încadrate ca „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce minimalizează gravitatea situației.

Declarația fondatoarei și implicațiile acesteia

Un moment semnificativ este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care ar fi exprimat, în cadrul unei discuții directe cu familia, o poziție formulată astfel: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din relatările familiei, reflectă modul în care instituția a ales să reacționeze la sesizările privind bullyingul. Redacția nu deține o confirmare scrisă din partea școlii referitoare la acest episod și menționează că interpretarea sa editorială vizează doar impactul instituțional, fără a atribui intenții sau motivații personale.

Documentele instituționale și lipsa unui răspuns formal

Reacția oficială a școlii la sesizările repetate s-a concretizat într-un document informal, denumit Family Meeting Form, care nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete. Din punct de vedere jurnalistic, acest formular nu corespunde standardelor administrative uzuale care ar conferi trasabilitate și posibilitatea de verificare a intervențiilor. Lipsa unor rapoarte, decizii sau planuri scrise ridică semne de întrebare legate de eficiența și seriozitatea gestionării cazului.

Confidențialitatea și presiunea asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la situația semnalată. Cu toate acestea, nu există dovezi că școala ar fi adoptat măsuri concrete pentru protejarea acestor date. În plus, conform relatărilor, copilul a fost expus unor situații în care a fost întrebat public despre demersurile administrative ale familiei, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică. Specialiștii considera această situație ca un indicator al unei forme de presiune instituțională care afectează negativ mediul educațional.

Reacția întârziată a conducerii și contextul legal

Abia după opt luni de la primele sesizări și după implicarea unei echipe juridice a familiei, conducerea școlii a manifestat o schimbare vizibilă de atitudine, conform documentelor analizate. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile și motivațiile care au declanșat reacția instituțională, evidențiind o prioritizare a răspunsului în momentul în care situația a căpătat o dimensiune juridică, nu doar una educațională.

Un raport psihologic detaliat, anexat la materialul de investigație, confirmă impactul emoțional grav produs asupra copilului ca urmare a bullyingului prelungit în cadrul instituției. Acest document medical subliniază necesitatea unei abordări riguroase și responsabile în gestionarea unor asemenea situații.

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților elevilor un email în care a redus gravitatea situațiilor reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate transmise anterior. Această poziționare minimalizatoare ridică întrebări serioase privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona realitatea bullyingului în școală.

Ulterior publicării articolului, pe 29 ianuarie 2026, redacția a primit informații suplimentare despre posibile contacte informale ale școlii cu alte instituții de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost prezentați într-o lumină negativă, fără susținere documentară oficială. Aceste aspecte ridică probleme importante legate de dreptul la educație și confidențialitate, fiind în curs de clarificare publică.

• Sesizări scrise repetate privind bullying și stigmatizare
• Lipsa răspunsurilor și măsurilor documentate oficial
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
• Declarații atribuite fondatoarei cu potențial efect de presiune
• Gestionarea informală și minimizarea situației
• Întârzierea reacției oficiale până la implicarea legală
• Impact emoțional confirmat prin raport psihologic
• Aspecte legate de confidențialitate și presiune asupra copilului

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Investigația reliefată aduce în prim-plan o serie de probleme ce țin de modul în care Questfield Pipera a gestionat sesizările repetate de bullying și stigmatizare medicală. Absența unor intervenții formale, documentate și urmărite în timp ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a asigura protecția emoțională a elevilor săi. Declarația verbală atribuită fondatoarei, precum și lipsa unor reacții scrise punctual asumate, indică o cultură organizațională care, potrivit familiei, pare mai degrabă orientată spre evitarea conflictelor decât spre soluționarea lor.

În lipsa unor clarificări oficiale și a unor măsuri concrete, situația semnalată rămâne un exemplu relevant despre dificultățile instituționale în gestionarea fenomenului bullying în mediul școlar privat, cu implicații directe pentru siguranța și bunăstarea elevilor. Redacția a invitat instituția să ofere un punct de vedere oficial, însă până la momentul publicării nu a fost primit un răspuns care să confirme sau să infirme relatările și concluziile prezentate.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro