DISTRIBUIȚI

Un sat desprins din legendele greceşti, locul unde s-a născut El Greco, o plajă cu nume exotic, oraşul medieval de care m-am îndrăgostit, o bisericuţă din piatră şi grotele hippioţilor. A doua zi de aventură în Creta.


Heraklion – Ligaria şi Agia Pelagia – Fodele – Bali – Rethymnon – Mănăstirea Preveli – Agia Galini – Matala – Mires

Heraklionul e agitat dimineața – cretanii îşi urmează tabieturile deşi sezonul turistic e în toi; e agitaţie mare. Cel mai bine e să-l vezi seara, când pescarii se întorc de pe mare, cu peşte proaspăt şi fructe de mare de tot soiul, când grecii mergi cu toți ai casei să petreacă la tavernele din centru ori din port.

Aşadar, începem a doua zi de aventură de dimineaţă; pe bună dreptate – după locurile pe care le-am văzut ieri, abia aştept să mă scald în alte ape limpezi, să văd alte oraşe veneţiene, mănăstiri, plaje exotice.

Din Heraklion până în Ligaria şi Agia Pelagia sunt doar 20km. Imediat ce şoseaua expres şerpuieşte pe coastă, dând palpitaţii celor cu rău de înălţime, se zăresc în depărtare case şi hoteluri albe şi golfuri azurii. O cărăruie asfaltată, pe care abia dacă are loc să treacă o singură maşină, coboară spre mare. Pentru că e dimineaţă şi turiştii din Agia Pelagia încă mai iau micul dejun, plaja cu nisip din golf e aproape pustie.  Pentru şezlonguri şi umbrelă nu se plăteşte. Câteva bărci sunt acostate lângă stânci, muzica specifică din Grecia se aude încet de la una dintre tavernele aflate pe plajă iar casele albe strălucesc în zare. Suntem în Creta!

Următoarea oprire va fi după 6km, în Fodele. Sătucul pitoresc din valea cu plantaţii de portocali şi lămâi se vede de pe munţii din Agia Pelagia. Fodele e locul unde s-a născut pictorul El Greco, pe numele său Domenicos Theotokopoulos. Căsuţa din piatră, veche de aproape 500 de ani este transformată în muzeu şi se poate vizita în fiecare zi de la 9 la 17.00. În grădina din jurul casei e răcoare. Fodele e un loc cu multă verdeaţă, preferat de locuitorii capitalei care vin aici dumunica la picnic. Mie mi-au plăcut casele vechi din piatră, spoite cu var şi vânzătorii din magazine care îţi dau portocale cand le păşeşti pragul.

După un efharisto(mulţumesc) bâlbâit plecăm mai departe – BALI.

În Bali nu e trafic aproape deloc pentru că e capăt de linie iar staţia de autobuz e la 2km depărtare. Am văzut doar câţiva măgăruşi care mergeau agale pe străzile foarte abrupte.  Pentru a ajunge pe plajă trebuie să cobori câteva zeci de scări vopsite în alb şi albastru. Plaja de aici e mică dar turiştii, majoritatea nemţi şi francezi nu sunt gălăgioşi. Dacă ţi se face foame, poţi comanda un hamburger cu cartofi sau un gyros pentru 3 euro.

Pe la 11 soarele începe să ardă chiar şi la mijlocul lui iunie aşa că e vremea să mergem în Rethymnon, care e la o jumătate de oră distanţă. E al treilea oraş ca mărime din Creta şi unul dintre cele mai interesante de pe insulă iar plaja lungă de 11km e printre cele mai frumoase. Însă cu adevărat interesante de văzut sunt portul veneţian şi centrul istoric. Ei bine, la orele amiezii centrul e pustiu. Doar chelnerii de la tavernele cu două-trei mese ori vânzătorii de suveniruri te invită la ei în prăvălie. Răcoarea din labirintul acesta de străduţe înguste, cu ziduri înalte şi flori la ferestre te-mbie să te pierzi preţ de câteva ceasuri. Fântâna Rimonti cu lei, moscheea cu cişmea din piaţeta din centru, străzile care se înfundă în porţile ghiftuite de corespondenţă, semn că grecul nu e acasă sunt greu de uitat.

Restaurantele din centru ori de pe plajă sunt destul de scumpe şi aglomerate. Dacă vrei să mănânci ieftin şi foarte gustos, îţi recomand campusul universităţii din Creta – cu 2-3 euro poţi să mănânci cât vrei.


Citeste mai mult: https://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/turul-cretei-cu-rucsacul-in-spate-ziua-2-a.html

DISTRIBUIȚI