DISTRIBUIȚI

Probabil că nu de puține ori în ultima vreme ai auzit vorbindu-se despre Bali drept paradisul aruncat pe pământ pentru ca bieții muritori să știe ce îi așteaptă după dacă se poartă cum se cade pe lumea asta. Plaje aurii și nepătate, o viață de noapte ca un boboc de floare și stațiuni îndestulătoare ridicate la malul mării sunt, desigur, întruchipări clișeice.

În spatele vacarmului de turiști și a templelor ce poartă însemnul obligativității vizitării, vei descoperi un pământ mistic, înconjurat de vulcani activi și spații boeme nesfârșite, în care să îți tot întinzi mădularele cât e ziua de lungă. Și unde să nu ai altă grijă decât să numeri norii care se perindă pe întinsul cerului.

Naz Rasmussen, călător în serie și fostă rezidentă Bali, ne vinde câteva ponturi pentru a scoate tot ce poate fi mai dulce dintr-o călătorie în acest colț de Asie sud-estică.

Să crăpăm puțin ușa istoriei din Bali

Insula Zeilor a primit binemeritata recunoaștere internațională în anii ’20, când compania Royal Dutch Steam Packet a adus aici o mână de turiști pentru a cunoaște artele și meșteșugurile locale. La scurt timp, artiști precum Charlie Chaplin și Miguel Cobarrubias au început să dea târcoale țărmurilor insulare, zugrăvind Bali drept un centrul cultural proaspăt descoperit.

Mai nou, locul s-a făcut cunoscut drept scena entuziastă pe care joacă fel și fel de startup-uri, iar asta, în parte, datorită spațiilor inovatoare de lucru precum Hubud („Hub-in-Ubud”) menite să ofere adăpost unei revărsări necontenite de exploratori de secol 21: a nomazilor digitali.

Dintre cele 17.000 insule ce își dau mâna pentru a se numi „Indonezia”, Bali este singura care a reușit să-și conserve hinduismul în vreme ce restul țării a adoptat islamismul. În anii 1970, la numai două decenii după ce Indonezia și-a obținut independența față de Olanda, guvernul a și început să investească în proaspăt îmbobocitul turism.

Ceea ce surprinde mai abitir este că toată această industrie nu a reușit să deposedeze insula de farmecul ei autentic pe care, cei mai mulți vizitatori, îl pun pe seama ospitalității balineze și a atmosferei relaxate ce îmbibă aerul. De fapt, turismul pare că se contopește cu viața de familie (exprimată prin practici, ceremonii și dansuri ritualice hinduse) aidoma a două bucăți de metal în plină topire.

Când o pornești la pas prin Bali

Cel mai cuminte ar fi să știi exact ce fel de experiență aștepți de la Bali înainte să te lansezi în plănuit vacanțe. Să fie oare parapanta de deasupra plajelor pătate de corali sau cățăratul pe stânci în junglele nordice ceea ce te-ar unge pe suflet? Sau poate câteva runde de shopping și degustări de specialități în partea mai sudică ar face din vacanța ta un tărâm ce mustește de lapte și miere? Norocul face ca dimensiunile reduse ale insulei să îți lase loc de experimentat cam tot ce are Bali în traistă, în decursul a numai câteva săptămâni.

Iar dacă ai chef să-ți lăfăi trupul în cine știe ce structuri de cazare de lux, dar și să vezi cum e viața de familie balineză… e loc pentru toate. Cea de-a doua formă de cazare, după hotelurile de ultim răcnet, este adăpostul în casele localnicilor ce pun la dispoziție un nivel sporit de intimitate pentru grupurile de călători iar, ca nivel de confort, sunt comparabile cu un hotel de 3 stele. Dacă ție îți trăznește prin cap vreo idee mai acătării de a afla cum își duc traiul cei de prin partea locului și care sunt tradițiile de familie balineză… să faci bine să ne trimiți un email.

Pe coasta de vest dai nas în nas cu ce-are Bali mai elegant și mai glamour

Seminyak

Cuibărit undeva pe întinsul coastei vestice, se întinde ispititor luxosul, scumpul și stilatul oraș Seminyak. Iar câțiva pași mai la sud dai peste ceva mai aglomeratul, dar la fel de fancy-ul Kuta. Seminyak le are cu cinele sofisticate la care se servesc cele mai noi specialități occidentale în decoruri ultra-moderne, iar principalele-i restaurante sunt toate cuminți aliniate pe o singură stradă – Jalan Petitenget.

Așa că dacă ai chef să te-nfrupți din toate într-o singură zi, nu trebuie decât să-ți deplasezi persoana din metru în metru și să te pui pe comandat. Atenție! Nu părăsi meleagul fără să fi dat pe la Potato Head, unul din cluburile plajei și loc de căpătâi pentru turiști și localnici deopotrivă, care se strâng cu mic cu mare și se-apucă să soarbă cocktailuri în vecinătatea piscinei, făcând pauze doar pentru o baie în ocean. Nu credem că vei simți un cine știe ce sentiment de vină dacă dai de câteva ori cu cardul pe-aici.

 

Canggu

Ca să-ți faci o idee, Canggu este pentru Bali cam la fel cum Brooklyn este pentru New York. Adică întru totul artistico-hippie. În vreme ce, se prea poate ca Seminyak și Kuta să fie puțin prea zgomotoase pentru ceva urechi mai sensibile, în Canggu plutește un soi de atmosferă modestă și relaxată tipică plajelor în care trupurile bine sculptate cu o placă de surf la subsuoară sunt la fel de firești ca stelele de pe cer.

Motivul pentru care nu-i încă înțesat ochi de turiști este pentru că nu-i chiar așa ușor de ajuns aici – trebuie să vii cu un taxi, să ai un motor sau să închiriezi o mașină. Altă opțiune nu-i.

Orașul a fost elegant lăsat de Dumnezeu în mijlocul câmpurilor înverzite de orez, iar în prezent este mai degrabă cunoscut pentru plaja Batu Balong și valurile-i prea prietenoase cu surferii începători. Nu mai spunem că fotografii de fashion, developerii, mai sprintenii yoghini și alte categorii sociale de secol 21 au monopolizat deja locul și l-au transformat în spațiu dedicat strict relaxării.

Dacă preferi mai degrabă să te înconjori de turiști de rând și localnici, înfățișează-te pe plaja Berawa; aici vei da peste o armată de bărbați indonezieni gata să te-nvețe cu dragă inimă cum să-ți faci de lucru cu placa de surf.

Pentru o după-amiază mai retrasă și ceva mai exclusivistă, dă fuga pe plaja Kedungu, iar când vezi că soarele tocmai a anunțat că s-ar cam duce la somn, tu profită de asta, treci pe la Old Man’s (e fix lângă plajă) și află ce înseamnă viața pe acest pământ pentru cei de prin partea locului: beer pong, oameni ciocnind pahare și aerul sărat de ocean.

Statul la taclale în aer liber nu-și are nicicând mai bine locul decât în duminicile leneșe și niciun loc nu-i mai potrivit decât centrul comunității creative Deus Ex Machina unde, întâmplător, se ascultă și cea mai bună muzică live de duminică, cu un lineup alcătuit deopotrivă din artiști localni și internaționali. Nu rareori weekendurile obișnuiesc să culmineze cu un dans în plină faleză, la Sand Bar, într-un decor cu totul și cu totul tăietor de respirații: valuri de 3 metri ce-și găsesc sfârșitul în îmbrățișarea cu stâncile oceanului.

Pentru o natură curată ca lacrima, îndreaptă-te spre miazănoapte

Cei mai mulți dintre cei care vizitează Bali nu își dau seama că natura de aici depășește cu mult modestele reprezentări din cărțile poștale, fiind și extrem de accesibilă piciorului uman. Iubitorii împătimiți de cascade vor găsi una dintre minunile balineze mai puțin vizitate: Aling-Aling, un soi de două revărsări de apă ce se-aseamănă precum picăturile care le compun și care iau calea gravitației de la o înălțime de 35 de metri.

Aceste două căderi de H2O au creat un fel tobogan natural pe care-ți poți lăsa posteriorul curajos să alunece în bătăi nebune de inimă. Ai două opțiuni de ajuns aici: fie închiriezi un scuter, fie iei un taxi care să te aducă.

Drumeții cărora nu le șade prea bine cu picioarele afară din bocanci sau fotografii pasionați vor trage, poate, spre Muntele Batur, pentru a vedea cu proprii ochi cum răsare soarele aici. Iar în ceea ce privește găsirea unui ghid care să te conducă, nu te teme – vei găsi în majoritatea hotelurilor și a pensiunilor. Îngrijorează-te însă de faptul că trezitul se petrece la 1 dimineața, iar drumeția durează în total vreo 5 ore. Dar după faptă și răsplată: la capătul drumului te așteaptă un răsărit de milioane cu vedere spre vulcanul Agung.

Mănâncă, roagă-te și scufundă-te până în străfundurile orașului Ubud

Vei găsi că o vizită în altă dimensiune nu poate fi prea departe de ceea ce vei trăi în Ubud, cel mai bogat oraș din Bali și, totodată, cel mai artistic și mai mistic spațiu al insulei. În ciuda gălăgiei de magazine ce aduc ușor a clișeu turistic de genul „Eat, Pray, Love”, există o adevărată cultură pentru sănătatea fizică și mentală, a cărei amintire nu-ți va părăsi prea curând tărtăcuța.

Cursuri universale de yoga, servicii terapeutice, o densitate covârșitoare de restaurante vegetariene și un interes crescut pentru servicii și clădiri inovatoare sunt doar câteva. Pentru cei care nu intenționează să părăsească prea degrabă Ubud, au răsărit ca din pământ sumedenii de spații de lucru în comun, genul în care te așezi boem și intelectual cu laptopul la o masă, îți pui tacticos înaintașii pe nas și comanzi o cafea tare și neagră.

Poate o să-ți vină peste mână să crezi, dar Ubud are chiar propriul lui jungle book în inima pădurii: Jungle Fish, un loc grozav pentru înot și pentru a te pierde în frumoasele peisaje tropicale cu o carte în fața ochilor.
Citeste mai mult: http://www.momondo.ro/inspiratie/lucruri-de-facut-in-bali/#WUKOiYGTpMZVDHp3.99

DISTRIBUIȚI