DISTRIBUIȚI

Casa Mita Biciclista

Pentru cei si cele dintre voi care inca mai fac glume cu Coana Mita Biciclista si nu stiu, de fapt, nimic despre reputata doamna, ciuliti mai bine urechile si mariti-va pupila! Mita Biciclista, pe numele ei adevarat Maria Mihaescu, si-a capatat renumele dupa ce a fost prima femeie care sa se plimbe pe Calea Victoriei in pantaloni si pedaland la bicicleta, lucru considerat nepotrivit pentru o femeie in jurul anilor 1900. Aceasta domnisoara avea o masina coupe, manca doar la Athenee Palace si facea baie imbracata in costum sumar, spre deosebire de celelalte semene de la acea vreme, care se scaldau infofolite in halat. A fost o femeie cocheta care a frant inimile unor barbati precum Octavian Goga, regele Portugaliei sau regele Ferdinand. Legenda spune ca aceasta casa de pe Amzei despre care vorbim ar fi fost primita de la un amant extrem de bogat. Daca sunteti vreodata prin aceasta parte a Bucurestiului, profitati de ocazie si faceti-i o vizita, daca nu Mitei Biciclista, cel putin arhitecturii semnate de N.C. Mihaiescu. Fosta locuinta a cochetei dudui se afla pe Strada Amzei, nr. 9, foarte aproape de Calea Victoriei.

Balta Vrajitoarelor

La iesirea din Bucuresti, spre Stefanesti, in padurea Boldu-Creteasca, se afla o balta de numai cativa metri patrati, care are in spate o istorie destul de bogata. Se spune ca ea ar fi existat inca de pe vremea lui Vlad Tepes si chiar ca aici ar fi fost decapitat domnitorul, insa istoricii nu confirma acest fapt. Dupa cutremurul din ’77, autoritatile romane au dispus deversarea mai multor tone de moloz si daramaturi in aceasta balta, insa ele au fost inghitite peste noapte. De asemenea, vrajitoarele se strang in fiecare an in acest loc si sustin ca de aici isi trag puterile si magia. Credinta populara arata faptul ca, in trecut, femeile care voiau sa scape de sarcina, veneau si stateau cateva minute in aceasta apa pentru a scapa de prunc. Dincolo de mituri si povesti, adevarul este ca animalele se tem de acest loc, in care e putin probabil sa intalnesti pana si o broasca.

Palatul CEC

Situat pe Calea Victoriei, Palatul CEC este o cladire a carei constructie a inceput pe 8 iulie 1897 la ordinul Regelui Carol I si al Reginei Elisabeta. Inainte de a fi construit acest edificiu, pe terenul respectiv s-au aflat manastirea si hanul  „Sfantul Ioan cel Mare”, datand din secolul al XVI-lea si consolidate mai tarziu, pe timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Din cauza starii precare in care se aflau, aceste constructii au fost daramate in 1875. Cel care a proiectat actualul Palat CEC a fost arhitectul Paul Gotterau. Designul imbina stilul gotic cu arhitectura franceza de sfarsit de secol XIX. In prezent, aceasta cladire functioneaza pe post de sediu pentru CEC Bank, urmasa fostului CEC (Casa de Economii si Consemnatiuni). Daca doriti sa vizitati obiectivul, aveti la dispozitie statiile de metrou Universitate si Piata Unirii, autobuzele 104, 123, 124, 385, 336, 601, si troleibuzele 61, 66, 69, 85, 70, 90, 91.

Fortul 13 Jilava

Constructia Fortului 13 Jilava a inceput in 1884, dupa planurile arhitectului militar Henri Alexis Brialmont si urma sa fie o aditie la sistemul roman de penitenciare. La vremea respectiva, existau 18 asemenea constructii, iar intretinerea lor depasea de trei ori bugetul alocat intregului corp militar. Stilul arhitectural renascentist a atras aprecierea criticilor de arta din toata lumea, inscriind astfel cladirea pe lista celor mai interesante destinatii din Romania. Chiar daca acest fort se afla in afara Bucurestiului, in comuna Jilava, el merita vizitat. Daca nu pentru structura arhitecturala, macar pentru lectia de istorie pe care o ofera. Inca de pe vremea regelui Carol I, acest loc a fost destinat detinutilor, insa doar pentru scop tranzitoriu, din cauza conditiilor de nesuportat. Cu toate acestea, regimul comunist a transformat fortul in penitenciar cu regim normal si a deplasat aici foarte multi detinuti politici. Mesaje precum „Daca vrei sa traiesti, baga paie sub haine” se pot citi si acum pe pereti. Printre detinutii care au executat aici pedepse se numara maresalul Ion Antonescu, Chivu Stoica, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Fortul Jilava se afla in apropierea drumului Giurgiu – Bucuresti, la 10 km sud de capitala si 3 km nord-est de comuna Jilava.

Insula de pe Lacul Morii

Lacul Morii este un lac artificial creat de autoritatile comuniste pentru a impiedica deversarile Dambovitei. Are 246 ha si a fost construit pe locul Bisericii Sfantul Nicolae si al cimitirului aferent, peste care s-a turnat beton. In centrul acestui lac, comunistii doreau sa construiasca un fel de insula pe care bucurestenii sa o viziteze in zilele libere. Planurile initiale includeau magazine, promenade si asa mai departe, insa lucrarile au fost oprite in ’89. Desi aceasta insula a servit, dupa Revolutie, pe post de destinatie pentru foarte multe concerte si manifestari artistice, in zilele obisnuite ea nu este decat o bucata de teren pe care se gasesc salcii si boscheti. Cu toate acestea, ea ramane pe lista celor mai apreciate destinatii pentru fotografii pasionati de peisaje neobisnuite. Ca sa ajungi aici, ai nevoie de o masina, asa ca pune bani deoparte pentru taxi sau, dupa caz, combustibil si de o harta. Alege drumul asfaltat si nu poteci obscure. Calatorie placuta!

Cimitirul Bellu

Acest cimitir situat la intersectia Soselelor Giurgiului, Oltenitei, Viilor si Caii Serban Voda primeste aprobare de constructie pe locul gradinii baronului Barbu Bellu, iar lucrarile demareaza in 1852 sub indrumarea arhitectului Alexandru Orescu. Pictorul Lecca este cel care finiseaza capela si obiectele de cult din ea. Din 1860, cimitirul Bellu trece sub administratia primariei si a consiliului capitalei. Este probabil cel mai cunoscut edificiu de acest gen din Bucuresti, poate si datorita faptului ca aici, pe Aleea Artistilor, sunt ingropati unii dintre cei mai importanti oameni de cultura din Romania: George Bacovia, Nichita Stanescu, Ion Barbu, I. L. Caragiale, Toma Caragiu, Tudor Musatescu, Hortensia Papadat-Bengescu, George Pruteanu, Marin Preda, Florian Pittis si altii.

Ceea ce face din acest cimitir un loc mai mult decat interesant este si povestea tesuta in jurul unor morminte si monumente. Exista o frumoasa statuie cu ochi de smarald realizata de Rafaelo Romanelli, care o reprezinta pe Katalina Boschott, o femeie care ramane invaluita in mister. Doar o enigmatica inscriptie ce poate fi citita pe mormântul ei: ‘Cet animal de médecin m’a tuée! Herkulesbad-Mehadia 11-12 Août 1906’. (Acel nenorocit de doctor m-a ucis!) ii spune povestea. Moartea ei nu a fost in 100 de ani explicata, iar rezolvarea misterului duce intotdeauna spre sotia geloasa a amantului Katalinei. Mormantul sotilor Poroineanu, care s-au iubit atat de mult, este, de asemenea, marcat de o statuie semnata de talentul lui Romanelli, care le spune povestea emotionanta: cei doi au descoperit ca erau frati si s-au sinucis. Arta funerara a lui Karl Storck este si ea un punct de interes, excelend cu capela gotica Alexandru Costescu.

Ca sa ajungeti la Cimitirul Bellu, aveti mai multe variante: statia de metrou Eroii Revolutiei, autobuzele 116, 232, 323 si tramvaiele 11, 12, 17, 19. Iar siteul cimitirului (www.bellu.ro) este cat se poate de bine pus la punct, oferind o harta detaliata si interactiva a mormintelor.

Casa Melik- cea mai veche casa din Bucuresti

Casa Melik sau Muzeul Theodor Pallady se afla pe Strada Spatarului, nr. 22 si este cea mai veche locuinta din capitala. A fost construita in 1750 de armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu si in prezent gazduieste tablouri pictate de Theodor Pallady, peste 800 de desene datand din perioada in care pictorul roman si-a facut ucenicia la Paris. Alaturi de acestea, mai pot si admirate cele 1270 de piese de colectie apartinand familiei Serafina si Gheorghe Raut, printre care se numara lucrarile unor artisti precum Lubin Baujin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, Camille Corot, sau olandezi, precum Jan van de Capelle. Daca doriti sa aflati mai multe detalii despre aceasta casa si despre muzeul pe care il gazduieste, puteti sa trimiteti un mail la national.art@art.museum.ro sau sa sunati la numarul de telefon 021 2114979. Puteti ajunge aici cu autobuzul 311, troleibuzele 66, 69, 70, 85, 90, 92 si tramvaiul 21.

Statia de metrou Politehnica

Ne-am gandit si la vremea de afara si ne-am dat seama ca s-ar putea sa nu aveti chef de frumos pe o temperatura ca aceasta si de aceea va propunem o calatorie in Cretacicul superior. Tot ce trebuie sa faceti este sa coborati la statia de metrou Politehnica si sa puneti blitzurile in functiune. Aceasta statie a fost data in folosinta in 1983 si este pavata cu placi mari de marmura si granit ce contin fosile de acum 180 de milioane de ani. Mai precis, oamenii care coboara la Politehnica au sansa sa calce pe ramasitele unor vietuitoare care traiau pe Pamant atunci cand tot ce vedeai in zare era apa. Desi poate parea ca totul a fost planuit dinainte de catre constructori, adevarul este ca ei s-au grabit sa termine totul la timp si au extras materialul din Muntii Apuseni interesandu-se doar de…culoare! Descoperiri ulterioare au aratat faptul ca bucurestenii calca, din 1983 si pana azi, pe un ocean pietrificat. Cine ar fi crezut?

Read more at: http://www.qbebe.ro

DISTRIBUIȚI