DISTRIBUIȚI

Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191, când Papa Celestin al III-lea confirma existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care şi-a avut sediul la Sibiu.

Menţionat sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului XIV Sibiul obţine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma Hermannstadt.Spre sfarşitul secolului al XV-lea se formează instituţia numită Universitatea Saseasca, aflată în fruntea ierarhiei administrative a tuturor saşilor, condusă de un jude regal, mai târziu comite al saşilor.
Perioada medievală se caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare economică continuă, marcată de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumerează 19 bresle (dintre care 13 activau în Sibiu) cu 25 meserii; Numărul breslelor a crescut treptat, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioadă în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.


Sibiul s-a dezvoltat în mod constant, devenind în secolele XV – XVIII cea mai puternică cetate a Transilvaniei şi unul din oraşele cele mai înfloritoare şi prospere. Cetatea Sibiului a fost invincibilă vreme de sute de ani, ea făcând faţă atacurilor venite din partea otomanilor, cele mai importante având loc în 1432, 1437, 1442 şi 1493.
Sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor au fost marcate de conflictele militare care vor influenţa şi evoluţia vieţii economice şi sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la bătălia de la Şelimbăr (1599) şi la asediul la care este supus Sibiul între 1601-1603 de către trupele lui Sigismund Báthory. Peste mai puţin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory.
Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu.
Începând cu 1688 în Sibiu se instalează Comandantul militar al Transilvaniei care îşi va avea sediul aici până în 7 noiembrie 1918. Puterea administrativă a noii provincii era exercitată de către un guvern (gubern) care şi-a avut sediul la Sibiu între 1692 – 1791 şi între 1850-1867. Sibiul era şi reşedinţa Guvernatorului Transilvaniei.

În prima jumătate a sec. XIX un nou val de colonişti, landlerii, se aşează în jurul Sibiului, cea mai apropiată comunitate fiind în Turnisor, pe atunci Neppendorf.Treptat prezenţa populaţiei româneşti în oraş este tot mai vie. Începând cu anul 1761, Sibiul devine cel mai important centru bisericesc şi cultural al romanilor ortodoxi din Transilvania, iar în anul 1864 Andrei Şaguna restaurează Mitropolia Ardealului cu sediul la Sibiu. Sibiul devine astfel spre mijlocul secolului al XIX-lea centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei naţiuni.


Citește mai mult: http://www.locuri-nevazute.info/2015/04/sibiul-un-oras-de-poveste-care-merita.html

DISTRIBUIȚI