DISTRIBUIȚI

După ce am luat biletele de avion spre Nisa, ne conturam un plan de bătaie pentru săptămâna provençală. Printre sutele de fotografii cu lanuri de lavandă înflorită, villages perchés și azurul Mediteranei, mi-am amintit de ecranizarea cărții lui Peter Mayle: Un an în Provence. Filmul cu Russell Crowe – A Good Year m-a fascinat de la primele până la ultimele cadre iar Gordes a devenit must see. Şi chiar dacă am stat aproape 5 zile în Provence, prima zi a fost specială.


După ce l-am căutat pe Nietzsche o jumătate de zi în Eze Village şi Eze sur Mer am revenit în Nice. De aici am plecat spre Avignon, unde ne aștepta gazda noastră şi de unde aveam să plecăm a doua zi într-o mică aventură. Avignon e o poartă importantă de unde poţi să cutreieri în voie bucata asta de pământ a Franţei pe care milioane de turişti din lumea-ntreagă vin să o vadă: Provence.

Înainte de a pleca din ţară mă documentasem suficient de bine încât să ştiu foarte clar că orarele transportului în comun din regiune sunt stabilite după nevoile localnicilor şi nicidecum ale turiştilor. Carevasăzică e nevoie să descifrezi un soi de cod înainte să ştii la ce oră pleacă autocarul în direcţia pe care o doreşti. Iar codul ăsta ţine cont de perioadele şcolare, de pieţele ambulante care se organizează în anumite zile în unele sate, de sâmbete şi duminici şi de jours fériés (sărbătorile legale ale francezilor). Nu e chiar aşa de greu cum pare dar dacă ai ratat singurul autobuz din ziua cu pricina…

Din autogara din Avignon, care e la doi paşi de Gare SNCF – Centre Ville, pleacă în fiecare zi curse în toată PACA (n.r. prescurtarea de la Provence-Alpes-Côte d’Azur). Autocarele sunt confortabile, şoferii foarte prietenoşi şi preţul biletelor rezonabil, pe alocuri chiar mic.

a să ajungi la Roussillon – unul dintre Cele mai frumoase sate ale Franţei, trebuie să iei autobuzul numărul 15.1 până în orăşelul Apt şi de acolo un taxi sau faci autostopul. Ori cu același 15.1 până în Coustellet și apoi cu linia 15.3 până în Place du Village din Roussillon.

Sătucul ăsta e cocoțat pe unul dintre dealurile Parcului Natural Luberon iar vederea către Muntele Ventoux (cel mai înalt vârf din Provence) îți taie răsuflarea. Dar nu asta îl face atât de special. Pe măsură ce te apropii de intrarea în sat, totul în jur capătă nuanțe gălbui. Apoi pământul, străzile și casele se colorează în galben intens, orange şi ocru. Roussillon e renumit pentru le Sentier des ocres – cel mai mare zăcământ de pigment ocru din lume.


Citeste mai mult: https://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/zi-in-provence.html