DISTRIBUIȚI

Orice călător, odată ajuns în Turcia, mai cu seamă la Istanbul, e nerăbdător să guste o cafea turcească, la ibric. Recunosc, prima mea oprire a fost la patiserie, să iau o mână de baclavale. Pentru asta însă trebuie să mergi dincolo de Sultanahmet, adică piața dintre Moscheea Albastră și Hagia Sofia, chiar lângă Basilica Cistern şi Hipodrom, pentru că oraşul însă are o surpriză pentru orice călător : o pauză deasupra Istanbulului, în cimitirul Eyup, printre curmali, arbori sequoia şi pisici.


Ei bine, încă de la începutul vizitei mele în Istanbul m-am pierdut în labirintul de străduțe înguste și abrupte din Laleli, am dat apoi într-o piață cu munți de măsline și turci gălăgioși care își promovau marfa și am ieșit pe faleza Mării Marmara unde am mâncat cu poftă câte un sendviș cu scrumbie. Abia după vreo două ceasuri am ajuns în plin centru istoric şi cultural al Istanbulului. Aici, forfotă mare – mulți copii, mulți spanioli, francezi, japonezi și foarte puțini turci. Da, suntem în zona turistică a orașului și nu pot să spun că sunt foarte încântantă.

Vizităm pe îndelete cele două mari culte care se întrec în măreție (Hagia Sofia şi Moscheea Albastră), mergem apoi la Basilica Cistern (care este peste drum de Hagia Sofia și trece aproape neobservată) și dăm o raită la Palatul Topkapi care e tot pe aici. După atâtea nații întâlnite în doar câteva ore, ne dăm seama că ne-a plăcut tare mult atmosfera tihnită de pe străzi și turcii îmbrăcați la costum și Narcisa hotărăște ad-hoc următoarea destinație: o  pauză de cafea turcească la Pierre Loti, în țintirim.

O luăm într-acolo, mai întâi până la Podul Galata și continuăm pe altă faleză, cea a Cornului de Aur. Poți să ajungi la Eyup fie cu autobuzule 39, 55T ori 99A (în jur de 12 stații, biletele se iau de la șofer), fie pe jos, așa cum am făcut eu și ai de bătut la picior vreo 6 km. Să știi că vei întâlni din ce în ce mai puțini turiști pe stradă și, în consecință, nici vorbitori de engleză, fraceză ori… română nu vei întâlni. După ce treci pe sub Podul Halic, trebuie să traversezi pentru că Moscheea Eyup și cimitirul cocoțat pe deal sunt pe partea stângă. Îți vând un pont: fii cu ochii pe băncuțe, care în Istanbul sunt inscripționate cu numele cartierului în care te afli. După ce treci de o mică piaţă civică, cu case tradiţionale din lemn, recent renovate, ajungi la Eyup.

Nu știam mare lucru despre Moscheea sultanului Eyup și am fost uimită de mulțimea de femei care se închinau în fața unui zid azuriu, acoperit cu faianță albastră de Iznik. Spuneam că nu suntem într-o zonă pentru turiști așa că nici vorbă să încerc să mă lămuresc întrebând în stânga şi-n dreapta. Aveam să aflu că femeile musulmame se închinau la în fața mausoleului lui Eyup și că moscheea e loc de pelerinaj pentru turci. Se pare că musulmanii se adunau aici înainte de a pleca la Mecca. Se mai spune că sultanul iubea tare mult copiii, motiv pentru care băieţii sunt aduşi aici după circumcizie iar în bazarul din faţa moscheii se găsesc tot soiul de costume tradiţionale pentru această ceremonie.


Citeste mai mult: https://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/city-break/pierre-loti-la-cafea-in-cimitirul-istanbulului.html