DISTRIBUIȚI

“Oamenii se tem de timp si timpul se teme de piramide” spune un vechi proverb egiptean. Te pune pe ganduri, dar nu-i intelegi pe deplin sensul decat atunci cand esti in fata lor.

In 1798, cand a invadat Egiptul, Napoleon si-a exprimat admiratia astfel: “Soldati! Priviti varful acestor piramide! De acolo, de sus, ne privesc peste 40 de secole!”

Ei bine, nu cred sa fie turist sau calator care ajunge in Egipt si care sa nu doreasca sa vada piramidele de pe platoul Gizeh, pentru ca timpul nu a sters aura mistica a celei mai importante atractii turistice a acestei lumi. Din cele sapte minuni ale lumii antice, ele sunt singurele care au supravietuit, purtandu-si peste timp maiestuozitatea, taina, misterul.

Dar ele poate nu ar fi existat fara prima piramida – Piramida in trepte a lui Djoser, regele Egiptului prin anii 2600 si ceva i.Hr. Ceva mai departe de Cairo, la 24 km se afla Saqqara – o vasta necropola in desert, destinata monarhilor si nobililor din Regatul Vechi. Este un loc mai putin vizitat de turisti – erau doar cativa in afara grupului nostru – dar aici sunt cateva comori ale istoriei: prima piramida, cateva picturi funerare minunate si Serapeumul, o ciudatenie a egiptologiei: o camera mortuara plina cu mumii de bivoli sacri.

Desi nu are nici jumatate din inaltimea Piramidei Mari de la Gizeh si este mult mai putin cunoscuta, aceasta piramida in trepte pe care Imhotep, primul arhitect din istoria omenirii, a ridicat-o pentru monarhul lui este foarte importanta pentru tot ce a insemnat ulterior constructia de piramide. Inainte de Saqqara, materialul de constructie era caramida din lut iar forma obisnuita a mormintelor era “mastaba” – o placa simpla, dreptunghiulara, care acoperea cripta. Imhotep a construit o “mastaba” din piatra, apoi a facut mai multe pe care le-a pus una peste cealalta, in straturi din ce in ce mai mici catre varf, pentru a se crea efectul de piramida. A ridicat sase nivele cu o inaltime de 60 m, care au fost ulterior acoperite cu calcar. Blocurile erau asezate astfel incat sa dea efectul vizual de trepte dar sa si corecteze eventuale defecte. Egiptologii spun ca nu este intamplatoare aceasta forma si ca dorinta lui Imhotep ar fi fost aceea de a reliza o scara pe care sufletul regelui sa urce catre cer. Era in 2648 i.Hr. si, printr-o constructie inovatoare, i-a oferit lui Djoser nemurirea.

Platoul Gizeh, temelia stancoasa unde se afla piramidele si Sfinxul, se afla la 16 km de centrul orasului Cairo, pe malul vestic al Nilului. Pe vremuri, se strabateau campiile de la marginea desertului pentru a se ajunge la monumente, dar acum periferiile capitalei se intind pana in apropierea Sfinxului. O sosea cu patru benzi, intens circulata – practic se merge bara la bara intr-un concert de claxoane care suna necontenit chiar de la prima ora a zilei – leaga orasul de zona piramidelor.

Piramidele faceau parte dintr-un mare complex mortuar, iar langa fiecare exista un templu unde se presupune ca aveau loc ritualurile pentru inaltarea la cer a sufletelor faraonilor, acestea fiind unite intre ele prin tuneluri construite la suprafata. Se aflau langa un lac pe care il alimenta Nilul atunci cand apele lui se revarsau. Istoricul grec Herodot, care a fost aici candva intre 449 si 430 i.Hr., a gasit acest drum de legatura intact si l-a descris astfel: “cu blocuri de piatra lustruita, impodobite cu reprezentari animaliere cioplite, o opera de aceeasi maretie ca si piramida insasi.” Nici unul dintre aceste temple nu a supravietuit, se mai poate vedea doar structura din piatra a drumului de trecere.


Citește mai departe: https://www.sacalatorim.ro/piramidele/