DISTRIBUIȚI

Veneția atât de iubită de îndrăgostiții de pretutindeni nu mi-a dat niciodată fiori privind-o din afară, cu Piazza San Marco tipărită pe vederi colorate sau cu gondolierii ei gălăgioși, așa cum am văzut-o în documentarele de pe canalele de travel. Nici Murano nu mă atrăgea foarte tare pentru că nu credeam că există undeva o insulă unde meșterii și maeștrii sticlari italieni trebăluiesc toată ziua. Altceva m-a făcut pe mine să cumpăr cu câteva luni bune înainte bilete de avion spre Verona: o insulă de pescari mai colorată decât un curcubeu, despre care nu știam mai nimic – Burano.

Cum ajungi la Burano

Insula e la aproximativ 40 de minute distanță de Veneția, cu vaporetto – linia 12, adică transportul public venețian. Îmbarcarea se face la stația Fondamente Nove, la fiecare 30 de minute. Prețul unui bilet cu vaporul (valabil 60 de minute) costă 7 euro dar eu am folosit pass-ul de 24 de ore pe care am dat 20 euro. Practic cu acest pass poți să folosești nelimitat transportul public pe apă și pe uscat din Veneția și insulele din jur – inclusiv Murano și Burano – dar și în Mestre. Deși prețul pare mare, ai să vezi că e un deal foarte bun.

Unde stai

Din câte știu eu, nu există hoteluri sau pensiuni pe insulă care e până la urmă, un sat de pescari unde nu se întâmplă mai nimic.  Eu am stat în Mestre, la 10 minute cu autobuzul de autogara din Veneția. Hotelul se numește Delle Rose, e o afacere de familie și ți-l recomand pentru că raportul calitate-preț este foarte bun. Unde mai pui că stațiile de autobuz către Veneția și spre gară sunt la 1 minut de hotel așa că nu are rost să plătești câteva zeci de euro pe noapte în plus pe o cameră în buricul târgului.

Unde mănânci

Am s-o spun pe aia dreaptă: pot să mănânc în fiecare zi doar pizza și paste fără să strâmb din nas însă o fac a modo mio, adică cu cât mai puține ingrediente, fără adaouri venite pe filieră americănească – porumb, cârnați și alte asemenea. Ca și prima dată când am fost în Italia, și acum am stat numai cu ochii pizza, pasta, risotto. În Burano, într-un restaurant cu doar câteva mese la o intersecție de canale am mâncat cea mai bună pizza de până acum și cele mai bune penne gorgonzola e nocci, după care salivez și acum. Restaurantul se numește Il Principe (Via San Mauro 455) și nu o să-ți fie greu să-l găsești pentru că oricum nu sunt multe locuri unde poți să mănânci în Burano.


Citeste mai mult: https://www.travelgirls.ro/destinatii/italia/zi-pe-insula-in-culorile-curcubeului.html