DISTRIBUIȚI

Oriunde întorci privirea în Istanbul vezi zeci de minarete înălțându-se spre cer. La orice colț de stradă, în piețe, lângă școli, pe malul Bosforului ori al Mării Marmara, peste tot dai de câte o moschee – unele mai mici și cu o vechime neînsemnată, altele ascunse după câte un gard acoperit cu ierburi și, cele mai impunătoare – Moscheile Imperiale.


În Istanbul sunt în jur de 17 milioane de locuitori așa că 1001 de moschei ar fi fost insuficiente pentru cele 5 momente de rugă pe zi ale musulmanilor. Așa că turcii au construit, de-a lungul secolelor câteva mii bune de astfel de edificii religioase, în Istanbul putând număra astăzi în jur de 3000 de moschei active, dintre care 600 sunt de pe vremea otomanilor. Cred că singurele zone din oraș în care să nu dai peste un minaret sunt cartierul Fener – unde domnește ortodoxismul și o bucățică din Grecia dar şi Istiklal Cadessi – cu bisericile sale catolice şi sinagoga.

Sfânta Sofia – catedrala din Constantinopol

Hagia Sofia rămâne preferata mea din tot ce am văzut în zona Sultanahmet, poate şi pentru că am asociat  mereu imaginea ei cu Istanbulul. Biserica, astăzi transformată în muzeu, nu pare prea mare la exterior însă coloanele, cupolele, candelabrele, uşile de marmura – totul e la superlativ aici.

Deși biletul de intrare nu e din cele mai ieftine, adică 40 de YTL (pentru majoritatea turcilor prețul nu este deloc accesibil), cozile se întind de cele mai multe ori dincolo de zidurile groase, pe aleile din Piața Sultanahmet. Odată cu biletul poți să cumperi un ghid audio ori poți apela la unul dintre localnicii transformați ad-hoc în ghizi de ocazie. Localnicii se oferă să te însoțească în muzeu și să-și spună poveștile în orice limbă vrei (mai puțin română, firește).

Imensă! E primul cuvânt pe care îl rostești când stai în mijlocul bisericii și îți ridici ochii către cupola aurită. Cel mai bine îți dai seama de cât de mare e Hagia Sofia de la etaj unde sunt și mozaicurile aurite vechi de aproape 1500 de ani, descoperite sub tencuiala groasă aplicată de către otomani.

Se spune că în momentul în care Mehmet Cuceritorul intră pentru prima dată în Sfânta Sofia își toarnă un pumn de țărână pe cap, în semn de umilință. Ulterior biserica este tranformată în Moschee Imperială.

Sultanahmet – moscheea naţională a turcilor

Pentru că am fost mai întâi la muzeul Hagia Sofia şi abia apoi la Moscheea Albastră, cea din urmă nu m-a impresionat aşa cum mă aşteptam. Deşi la exterior pare mai mare şi mai impunătoare decât Hagia Sofia, odată ce păşeşti pe covoarele roşii, interiorul nu ţi se mai pare cine ştie ce.

Cu toate astea, mi-a plăcut mult cum e decorat interiorul. Cu zeci de mii de bucățele de faianță albastră de Iznik, cupola și pereții par că sunt pictate și nu decorate cu mozaicuri. Și, într-adevăr, predomină albastrul.

Poate nu ştiai, dar nu aceasta e cea mai mare moschee din oraş, ci Suleymaniye, cocoţată pe cel de-al 3-lea deal al Istanbulului. Ce-i drept, Moscheea Albastră are cele mai multe minarete – 6 și e Moscheea Națională a Turciei. Se spune că sultanul Mehmet ar fi poruncit ca moscheea să aibă minarete din aur (altin) însă arhitectul a înţeles alti – adică şase minarete.

Turcii au o vorbă când le spui că ești român: Hagi (sau Lucescu, după caz) a fost aici. Ei bine, eu îți spun că Obama a fost aici, cu ceva timp în urmă.


Citeste mai mult: https://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/city-break/1001-de-moschei-in-istanbul.html