DISTRIBUIȚI

Cred ca daca as face un sondaj si as lansa intrebarea: “cand va ganditi la Iordania, care este primul lucru care va vine in minte?”, cei mai multi ar raspunde: Petra! Sincera sa fiu, e un raspuns firesc, doar Petra este una din cele 7 minuni ale lumii, un loc ce face parte din Patrimoniul Universal UNESCO si cea mai de pret comoara a Iordaniei.

Desi s-a scris foarte mult despre Petra, nimic nu poate sa te pregateasca pentru experienta pe care o vei avea atunci cand calci aici cu picioarele tale. Trebuie sa o parcurgi pe jos, sa o vezi , sa o atingi si sa o mirosi pentru a intelege emotia puternica pe care o transmite acest loc. Ar fi bine sa nu iti lipseasca sticla cu apa, esarfa sau palaria care te feresca de soare, imbracamintea si mai ales incaltamintea comoda, pentru ca lungimea sitului este de aproximativ 4 km incluzand si cateva sute de trepte.

Misterul te inconjoara la fiecare pas si la fiecare propozitie pe care o auzi din partea ghidului. Povestea incepe de obicei cu legenda privind infiintarea orasului, aproximativ in sec VI i.H. de catre un Nabateeni, un trib nomad deosebit de ingenios. Plasat strategic intre peretii unui canion adanc care s-a format in mod natural, la intersectia rutelor caravenelor care aduceau matasuri din China, condimente din India si tamaie din Peninsula Arabiei, Petra a devenit curand un oras deosebit de bogat. Pe langa faptul ca se gaseau la aceasta intersectie de rute comerviale, locuitorii ei au stiut sa exploateze cea mai importanta resursa a zonei: apa. Ei au sapat in stanca si construit un sistem foarte ingenios de conducte din ceramica prin care captau apa de ploaie si o stocau pentru perioadale de seceta.

Traian cucereste in 105 dHr. Regatul Nabateean si il include in Imperiul Roman pana in secolul VI cand este cucerit de arabi. Nu stiu insa cu siguranta daca “cucerit” este cel mai potirvit termen deoarece majoritatea istoricilor vorbesc despre ultimul rege nabatean care a lasat regatul “mostenire” imparatului Traian. De ce? Greu de spus dar pot spune ca…asta da mostenire…Odata cu trecerea Imperiului Roman la crestinism, Petra adopta si ea noua religie, astfel ca in cadrul orasului apar nici mai mult nici mai putin de 4 biserici. Acestea vor ramane aici, la fel si populatia va ramane crestina si dupa ce califul Omar a ocupat in anul 638 orasul.

Totusi, Petra intra in declin incet dar sigur si acest lucru este tot mai accentuat dupa anul 363, cand un puternic cutremur de pamant darama majoritatea contructiilor. Apoi vreme de aproape 1500 ani dispare sub nisipul desertului, motiv pentru care mai este cunoscut si sub denumirea de “orasul fantoma” sau “orasul secret”, singurii care mai raman pe aceste locuri fiind beduinii. Cel care redescopera orasul este elvetianul Johann Ludwig Burckhardt, care auzise din vorbe despre orasul sapat in stanca. El a reusit sa ajunga aici pacalindu-i pe beduini, deghizant in arab si pretinzand  ca doreste sa faca un sacrificiu. Se intampla in 1812.


Citeste mai mult: https://www.sacalatorim.ro/ghid-de-iordania-episodul-iii-petra/

DISTRIBUIȚI