DISTRIBUIȚI

La mai bine de 20 de ani de la războiul care a măcelărit întreg orașul și a frânt zeci de mii de vieți, Mostarul a prins viață și primește cu bucurie mii de turiști în fiecare zi. În timp ce Stari Grad (Centrul Vechi) este animat, colorat, restaurat în mare parte, restul orașului e ca o fantomă care îi bântuie pe localnici și nu le permite să uite ce s-a întâmplat în ’93. Nici n-au cum să uite: dealurile din afara orașului sunt pline de morminte, aproape fiecare familie din Mostar a pierdut cel puțin pe cineva drag în lunile acelea nebune de asediu, etnicii și-au bombardat unii altora lăcașurile de cult iar pe 9 noiembrie 1993 Stari Most – podul construit din ordinul lui Suleyman Magnificul între 1557 și 1566 – a fost doborât și a căzut în apele râului Neretva.

Astăzi vechiul Mostar și-a recăpătat identitatea, Vechiul Pod – căci așa se traduce numele podului – e din nou în picioare, după ce în 2009 a fost reconstruit după planurile originale și cu bucăți de piatră recuperate din râu.

Primele impresii

Primele gânduri care-ți trec prin cap după ce intri în Mostar nu sunt dintre cele mai bune. Vânzătorii ambulanți de CD-uri piratate își expun nestingeriți marfa pe marginea drumului, șoferii bosniaci par că nu observă pietonii, străzile sunt neîngrijite iar în oraș e o atmosferă de semi-abandon: asta e fața întunecată a Mostarului Mă așteptam ca din clipă în clipă să iasă de la colțul străzii un individ în geacă de piele și să „mă facă o alba-neagra”. Recunosc, din momentul în care am parcat mașina (pe o stradă în Zona 2) până am ajuns în Centrul Vechi, am avut un sentiment de ușoară nesiguranță și au fost clipe când puteam să cred că sunt într-un oraș de provincie (Galați, de exemplu), prin anii ’95.

1993 – anul care a schimbat cursul istoriei în Mostar

Long story short, mai întâi a fost Yugoslavia, unde trei etnii diferite – sârbi, croați și bosniaci – conviețuiau bine-mersi, până într-o zi, când a izbucnit războiul civil care a fărâmat destine, case, orașe întregi. Mostar a fost cel mai afectat oraș din Bosnia, timp de nouă luni a fost sub asediu iar locuitorii nu au avut lumină și mâncare. În 1993 au murit mii de oameni iar orașul a fost distrus în mare parte. Rănile nu s-au vindecat încă, malul râului Neretva e un fel de zid al plângerii pentru cei care au trecut prin bătăliile crunte. Și în timp ce vechiul oraș a fost reconstruit, pe măsură ce te îndepărtezi de Stari Most și de cafenelele cochete, te lovește o realitate cruntă, un oraș-fantomă, cu clădiri-schelet ciuruite de gloanțe.


Citeste mai mult: https://www.travelgirls.ro/destinatii/bosnia-herzegovina.html

DISTRIBUIȚI